In cazul în care bine-cunoscutul adenovirus, în trecut, afecta numai porumbeii tineri (adenoviroza tip I sau “adenoviroza clasica”), în ultimii ani, in mod constant a aparut si la porumbeii batrani (adenoviroza tip II ). Forma din urma este mult mai agresiva decât prima, deoarece aceasta poate provoca o mortalitate in numar mare printre porumbeii batrani , ambele au devenit în doar cativa ani, doua dintre principalele infectii la porumbei. Luand în considerare impactul asupra porumbeilor nostri si de dragul hobby-ul nostru , cred ca este util sa stim cat mai multe despre aceasta boala. Cele mai frecvente intrebari ar fi : Care sunt simptomele si ce pot face pentru a preveni sau pentru a trata boala.
Dar, in primul rand vom analiza cauza si cursul bolii.
Dupa cum am spus mai sus originea bolii este”adenovirusul” . Virusurile pot fi descoperite cu usurinta prin examen microscopic, pe baza structurii lor tipice, structura care a fost detectata in urma cu mai mult de 30 de ani si denumita ”adenoviroza de tip clasic” , la inceput fiind cateva cazuri izolate , dupa care virusul sa raspandit usor in toata lumea prin vanzarile si schimburile de porumbei purtatori de acest virus . Forma mai grava , ”tipul adenoviroza II” a fost descoperita incepand din anul 1992 (pentru prima data in Belgia). Principala diferenta cu tipul I si II este aceea ca pot fi infectati si porumbeii maturi , pentru care cursul bolii este mult mai rau deoarece cauzeaza foarte multe decese, fiind foarte greu de recuperat prin tratament , contant mai mult pe cresterea imunitatii porumbelului ! Aceasta boala poate aparea in orice perioada a anului.
Adenoviroza de tip I infecteaza, dupa cum am mentionat anterior, in special porumbei tineri; virusul se raspandeste foarte usor in voliera prin fecale sau prin contact direct la masina de concurs. Acest virus afecteaza serios peretele intestinal facand astfel loc si altor microbi care traiesc in intestine , sa se dezvolte;.
Principalele simptome ale adenovirozei sunt : boala apare foarte brusc cu varsaturi puternice , diaree, o stare foarte proasta în general, o mare parte din porumbeii tineri fiind infectati (Este o infectie foarte rapida în termen de 3 pana la 5 zile), ajungand ca pana la 5 – 10 zile sa existe deja mortalitati in voliera . Suplimentar infectia cu E.Coli va face ca boala sa fie si mai greu de tratat si sa dureze o perioada mai indelungata. ! Recuperarea porumbeilor care au suferit de aceasta boala se va face lent, intr-un timp mai indelungat , pentru a reface celulele hepatice unde sa multiplicat virusul . O alta simptoma de luat in considerare este atunci cand in cuiburi unii dintre puii raman mai mici, sau chiar mor. (adenoviroza tip I )
Adenoviroza de tip II este capabila sa provoace o necroza a celulelor hepatice foarte grava,in majoritatea cazurilor nefiind timp necesar pentru a depista simptomele, porumbeii ajungand sa moara in 2-3 zile de la infestare. Singurule simptome care se pot observa uneori sunt starea de voma si diaree galbuie . Numarul de porumbei morti pot fi uneori foarte mare ceea ce face ca boala sa se dezvolte intr-un mod dramatic pentru voliera noastra. De remarcat este faptul ca porumbeii care nu sunt infectati, dupa aproximativ 5 – 6 saptamani raman sanatosi, fara nici un fel de simptome.
Posibila diagnosticare se poate face pe baza simptomelor mentionate mai sus, dar mai sigur in urma unor analize de laborator se poate da un raspuns clar , sau prin autopsia exemplarelor moarte , prin investigarea peretelui intestinal sau a ficatului, în acest fel se pot exclude alte boli, cum ar fi paratifoza, hexamiatoza, E-coli , streptococ , sau diferite intoxicatii.
In ceea ce priveste exterminarea in totalitate a virusului , nu exista nici un vaccin eficient disponibil. Ori de cate ori gasiti adenoviros de tip I, la porumbei tineri, este absolut necesar sa tratam si pentru alte infectii secundare gen Ecoli. Cei mai multi dintre porumbeii tineri sunt purtatori ai acestor germeni.
Se recomanda evitarea stresului (transport, antrenamente , etc.). Pentru adenoviroza de tip II, regulile generale sunt igiena, ventilatia, evitarea suprapopularii . Acestea sunt esentiale pentru a mentine riscul de infectie cat mai scazut posibil.
Ca o concluzie se poate spune ca exista foarte putine informatii cu privire la aceste virusuri si originea acestor boli. Un motiv important este acela ca este foarte dificil de a izola virusul. Faptul ca porumbeii batrani nu se inbolnavesc de adenoviroza tip I se poate explica prin faptul ca au o imunitate bine formata. Deasemenea puii tardivi care nu sufera de boala în anul nasterii, pot avea simptome tipice în anul urmator, singurii care vor capata imunitate la aceasta boala fiind exemplarele care au fost infestate si au trecut cu bine prin aceasta boala in anul nasterii .
Ca o concluzie finala consider ca impactul infestarii cu acest tip de virus asupra crescatoriilor noastre este unul foarte grav , prin urmare dezvoltarea unui vaccin bun , ar fi binevenit .